Noapte de vară
George Coşbuc
Zarile, de farmec pline,
Stralucesc in luminis;
Zboara mierlele-n tufis
Si din codri noaptea vine
Pe furis.
Care cu poveri de munca
Vin incet si scartaind;
Turmele s-aud mugind,
Si flacaii vin pe lunca
Haulind.
Cu cofita, pe-ndelete,
Vin neveste de la rau;
Si cu poala prinsa-n brau
Vin cantand in stoluri fete
De la grau.
De la garla-n palcuri dese
Zgomotosi copiii vin;
Satul e de vuet plin;
Fumul alb alene iese
Din camin.
Dar din ce in ce s-alina
Toate zgomotele-n sat,
Muncitorii s-au culcat.
Linistea-i acum deplina
Si-a-nnoptat.
Focul e-nvelit pe vatra,
Iar opaitele-au murit,
Si prin satul adormit
Doar vreu cane-n somn mai latra
Ragusit.
Iat-o! Plina, despre munte
Iese luna din bradet
Si se nalta,-ncet-incet,
Ganditoare ca o frunte
De poet.
Spatele unei fotografii - de iarina copuzaru
-
Se-adună adesea multă lume îmi caută pleoapele mă luminează cu lanterne sunt
femeia care moare cel mai puţin (şi crede-mă nu-i nimic bun în asta) cineva
în...
acum 1 oră


6 comentarii:
În totdeauna mi-a plăcut Coşbuc...
Sorry, am dat un space acolo unde nu trebuia... "Întotdeauna"..
Stargates, inspirata alegere ai avut pentru ziua solstitiului de vara :)
Multumesc, am zambit amintindu-mi de "luna ganditoare ca o frunte de poet" ;)
Da, o poezie nimerită zilei.
Cristian, Coşbuc era poetul preferat al tatălui meu.:)
Pescăruşule, Ioan chiar a început vara?
Copiii nu se mai lasă culcaţi în speranţa că vacanţa ţine mai mult aşa.:)
Trimiteţi un comentariu